Traseul Portilor cuprinde cele 7 porti ale cetatii bastionare Alba Carolina precum si cladirile cu valoare istorica construite aici de-a lungul mai multor secole.
Poarta a I-a
Prima
poarta dintre cele trei ale cetatii bastionare, care asigura accesul
din directia estica are forma unui arc de trimf cu trei intrari. Pe
ambele fatade ale portii se afla patru basoreliefuri cu scene
mitologice. În partea superioara a acesteia se gaseste, pe un piedestal,
stema Austriei incadrata de statuile zeului Marte si zeitei Venus si la
cele doua extremitati doua bombarde in pozitie de tragere.
Poarta a II-a
Poarta
a II-a a cetatii bastionare este amplasata pe cea de-a doua linie de
aparare a acesteia, având trei intrari cu deschiderile libere in partea
superioara. Aceasta a fost demolata partial in anul 1937, pentru a
permite desfasurarea lucrarilor de constructie la "Obeliscul Horea,
Closca si Crisan". Dupa restaurare, conservare si reconstituire, Poarta
a II-a a fost inclusa in circuitul cetatii.
Poarta a III-a
Poarta a III-a a cetatii bastionare de la Alba
Iulia este cea mai mare si mai impunatoare dintre cele sapte porti ale
fortificatiei, remarcându-se prin masivitatea si bogatia decorului ce o
impodobeste pe ambele fatade. Poarta are forma unui edificiu prismatic,
cu dublu arc de triumf, având doua intrari pietonale si una carosabila.
Deasupra acesteia se afla statuia ecvestra a lui Carol al VI-lea,
imparatul austriac in timpul caruia a fost ridicata cetatea. În soclul
statuii imparatului austriac, se afla amenajata celula unde se presupune
ca a fost inchis Horea, principalul conducator al marii rascoale
taranesti din 1784-1785.
Poarta a IV-a
Poarta a IV-a este situata la mijlocul zidului
ce leaga bastionul Sfintei Trinitati de bastionul Sfântul Mihail, fiind
singura decorata de pe latura vestica, in stil baroc. Poarta este
prevazuta cu o singura intrare semicirculara incadrata de pilastri, de o
parte si de cealalta a acesteia gasindu-se doua camere de garda asezate
simetric in valul de pamânt al curtinei, iar deasupra portii se afla o
cladire care adapostea in trecut un corp de garda.
Poarta a V-a
Poarta
a V-a a fost amplasata pe coltul de sud-vest al ravelinului Sfânul
Mihail, demolat partial in 1921, cu ocazia lucrarilor de constructie a
Catedralei Ortodoxe. Poarta este una dintre intrarile secundare, aflate
in partea vestica a cetatii Alba Carolina. Arhitectura acesteia este una
simpla, fara elemente sculpturale. În fata portii se gaseste un pod ce
face legatura intre ravelinul Sfântul Mihail si cea de-a treia linie de
aparare a cetatii numita contragarda.
Poarta a VI-a
Poarta a VI-a este amplasata pe cea de-a treia
linie de aparare, contragarda. Aceasta are dimensiuni reduse, fiind
compusa doar din doi piloni laterali lipsiti de elemente decorative. La
exterior, cu ajutorul unui pod de lemn comunica cu o piateta, iar in
partea opusa printr-un pasaj ingust, facea legatura cu poarta a V-a. Mai
este cunoscuta si sub denumirea de Poarta Regelui deoarece pe aici au
intrat regele Ferdinand si regina Maria, in anul 1922, cu ocazia
incoronarii lor.
Poarta a VII-a
Poarta
a VII-a a fost descoperita in timpul lucrarilor recente de restaurare a
cetatii. Aceasta este situata pe latura de nord a fortificatiei, mai
precis pe cea de-a treia linie de aparare. Poarta se prezinta sub forma
unui tunel boltit, din caramida. Dimensiunile impunatoare ale acesteia
le permitea cavaleristilor sa paraseasca cetatea, in numar mare, pentru a
lansa atacuri rapide. Tot prin aceasta poarta erau aprovizionate
magaziile si cazematele din contragarda.
